Cercetătorii au descoperit un antibiotic revoluționar, care protejează bacteriile „bune”

Cu toate beneficiile pe care antibioticele le au, unul dintre cele mai mari dezavantaje ale utilizării lor este modul în care ucid fără discriminare atât bacteriile „bune”, cât și pe cele „rele”.

Un singur tratament cu acest medicament care salvează vieți nu numai că poate distruge invadatorii care cauzează boli în corpul uman, ci poate avea un impact „imens” asupra intestinului și a colecției de microbi rezidenți ai acestuia.

• Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume
• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor

Acest impact poate duce uneori la o creștere excesivă a anumitor bacterii sau ciuperci. De exemplu, femeile au până la 30% șanse de a dezvolta o infecție cu drojdie după un tratament cu antibiotice.

Cauze comune ale infecțiilor intestinale

Oamenii de știință de la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign lucrează la o soluție. Aceștia au descoperit un nou antibiotic, numit lolamicin, care poate să se concentreze asupra agenților patogeni gram-negativi, lăsând în același timp în pace alți microbi.

Mai este mult până când medicamentul va fi testat pe oameni, dar cercetătorii speră că acesta poate fi un model pentru dezvoltarea viitoare a antibioticelor.

Bacteriile gram-negative sunt cauze comune ale infecțiilor intestinale, pulmonare, urinare și sanguine și sunt greu de ucis. Rezistența lor la antibioticele actuale este una dintre cele mai urgente amenințări cu care se confruntă sănătatea umană la nivel mondial în prezent, scrie ScienceAlert.

O creștere excesivă a anumitor bacterii sau ciuperci

Antibioticele cu spectru larg pot distruge atât bacteriile gram-negative, cât și pe cele gram-pozitive. Dar oamenii de știință spun că este o nevoie critică de a găsi medicamente care să vizeze în mod specific bacteriile gram-negative, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a fi rezistente la antibioticele noastre actuale. Astfel, mai mulți microbi care sunt utili pentru sănătatea umană au șansa de a fi cruțați.

Un medicament precum lolamicina ar putea fi exact ceea ce trebuie. În vase de laborator, atunci când lolamicina a fost confruntată cu 130 de tulpini rezistente la medicamente ale unor bacterii gram-negative comune, precum E. coli, K. pneumoniae și E. cloacae, medicamentul le-a ucis pe toate, reușind acolo unde multe alte antibiotice au eșuat.

La rozătoarele vii, lolamicina a tratat, de asemenea, cu succes pneumonia acută și infecțiile sanguine, totul în timp ce a menajat microbiomul intestinal.

De fapt, oamenii de știință au descoperit că medicamentul nu a avut „niciun efect asupra bacteriilor gram-pozitive sau asupra bacteriilor gram-negative nepatogene” care trăiau în șoareci.

Aceasta este o descoperire interesantă, având în vedere că până și un tratament scurt cu antibiotice poate provoca o scădere rapidă a diversității speciilor de microbi care trăiesc în intestinul uman, iar acest lucru poate persista timp de luni de zile înainte de a reveni la normal.

O nevoie critică

Consecințele acestor modificări asupra sănătății nu sunt bine cunoscute, dar se pare că acestea lasă pacientul expus la infecții secundare după utilizarea anumitor antibiotice.

Lolamicina este diferită. Spre deosebire de amoxicilină (un antibiotic cu spectru larg) sau de clindamicină (un antibiotic exclusiv pentru gram-pozitivi), acest nou medicament „nu provoacă nicio modificare substanțială” a microbiomului intestinal al șoarecilor în aproximativ o lună de la tratament.

În acest timp, șoarecii care au fost tratați cu lolamicină au fost expuși la o infecție bacteriană, care se dezvoltă adesea în colon în urma utilizării de antibiotice: Clostridioides difficile.

Acei șoareci tratați cu lolamicină nu au dezvoltat infecții cu C. difficile aproape în aceeași rată ca și cei tratați cu clindamicină sau amoxicilină.

Având în vedere că numai în SUA se înregistrează aproximativ 500.000 de infecții cu C. difficile în fiecare an, dintre care 30.000 sunt fatale, dezvoltarea unui antibiotic care să economisească microbiomul ar putea salva vieți.

Oamenii de știință se străduiesc acum să își perfecționeze munca pentru a se asigura că agenții patogeni nu devin rezistenți la lolamicină în timp.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Bacteriile intestinale ajută organismul să lupte cu tumorile, au descoperit cercetătorii

Cum ar putea bacteriile intestinale să ajute pacienții cu cancer de sân?

„Apocalipsa plantelor”: bacteriile decimează culturile și provoacă pagube de milioane de euro

Bacteriile din adâncul Pământului pot transforma dioxidul de carbon în cristale